Nu marea cauta oameni,
Nu muntii strica iubiri
Doar sufletul unui poet
Iubeste fara patimi!
El e sfant
Si daruieste ce are mai bun
El alearga dupa tine
Sa te caute si sa te aduca langa mine.
E pur si tanar vesnic
Merge pe un drum clasic
Zambeste cand te are
Si plange cand dragostea dispare.
E neinteles de multi
Si cumparat de cei avuti
Trece peste obstacolele vietii
Si isi intelege doar poetii!
E uitat imediar dupa ce moare,
Iar pe ei asta ii doare
Raman in urma poezii.
Scrise in scurtul drum al vietii...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu